Coordonate Generale
Comuna MITOC, ca unitate administrativ-teritoriala, este persoana juridica de drept public cu deplina capacitate juridica, care poseda un patrimoniu si are initiativa in tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale, exercitandu-si autoritatea, in conditiile legii pe teritoriul delimitat prin lege. Potrivit Legii nr. 351/24 august 2001 privind Planul de amenajare a teritoriului national (anexa nr. II, paragraful 4.3. pct. 40), satul Mitoc - resedinta de comuna - este de rangul al IV-lea, iar satul Horia, component al comunei, de rangul al V-lea. 

          Caracteristici generale

Intinderea teritoriului administrativ si delimitarea teritoriala
Comuna MITOC, este situata in partea de nord - est a teritoriului administrativ a judetului Botosani, pe paralela de 48 de grade latitudine nordica si la 9 km de meridianul de 27 de grade longitudine estica, in zona de lunca a Prutului Mijlociu, parte componenta a Campiei Moldovei.
Suprafata Comunei Mitoc este de 4513 ha.
Vecini: Teritoriul comunei Mitoc are urmatorii vecini:
          •la N si E cu Republica Moldova,
          •la N-V cu comuna Cotusca,
          •la S-V cu comuna Avrameni,
          •la S cu Comuna Manoleasa.
Prin impartirea administrativ - teritoriala a tarii din anul 1968, comuna Mitoc face parte din teritoriul administrativ al judetului Botosani si are in componenta sa 2 localitati:   
          •Mitoc- centrul administrativ al comunei,
          •Horia.
Cele 2 sate componente ale comunei Mitoc, sunt dispuse in teritoriul administrativ al comunei dupa cum urmeaza:
          •Mitoc - in partea sudica a teritoriului,
          •Horia – in partea de nord.
Distanta dintre cele doua sate este de 7 km, aceasta insemnand distanta dintre centrul satului Mitoc si centrul satului Horia.

Intravilanele actuale ale localitatilor ofera conditii bune de dezvoltare. Zona construibila a satului Mitoc a fost modificata in perioada 1970 - 1975 cand cea mai veche parte a sa, numita si Satul Vechi , asezata pe o zona joasa in apropierea raului Prut, a fost stramutata din cauza Lacului de acumulare Stanca - Costesti, pentru evitarea inundatiilor care anterior faceau mari distrugeri materiale.

          Repere istorice 
 
          Din monografia comunei rezulta ca aceasta zona a fost locuita inca din cele mai vechi timpuri. La santierul arheologic: "Malul Galben" au fost descoperite cele mai vechi vestigii paleolitice din spatiul est- carpatic al Romaniei care atesta existenta locurilor umane inca din paleoliticul superior, acestea succedandu-se pana in perioada actuala. Prima atestare documentara a Mitocului ca localitate o gasim in lucrarea: Tezaurul Toponimic al Romaniei. Moldova 1772 - 1988 unde acesta figureaza ca sat din Ocolul Prut al Tinutului Dorohoi.
Astfel, la 1700, pe acest teritoriu gasim patru localitati rurale:
          •FRIJENI, la sud de Mitoc, care din anul 1831 s-a contopit cu Mitocul;
          •MITOC,
          •OTELENI, la vest de satul Mitoc, care din anul 1865 este inglobat in satul Mitoc,  
          •BODRON de al 1800 in partea de vest, in apropierea hotarului actual cu comuna Cotusca, acest sat apartinand de Cotusca in anul 1830, iar in 1876 satul Bodron apartinea comunei Mitoc, plasa Prutului de Jos.
          In harta din 1831 gasim mentionat satul GHIRENII CURTOAIEI si in 1845 - GHIRENI CURT, actualul sat HORIA.
          In anul 1865, dupa datele extrase din Tezaurul Toponimic al Romaniei, pag. 727 Mitocul era comuna din tinutul Dorohoiului, Plasa Prutului de Jos si avea urmatoarea componenta:
          •Frijeni,
          •Mitoc,
          •Hatcautii Dimitriului,
          •Hatcautii Panaitoaiei,
          •Ichimeni
          •Odaia Ichimeni.
In anul 1871 comuna Mitoc era mentionata cu urmatoarele sate: •Frijeni, •Hatcautii Dimitriului, •Hatcautii Panaitoaiei, •Crasnaleuca, •Mitoc, •Ghireni Curt. In anul 1873 comuna Mitoc era mentionata cu urmatoarele sate: •Frijeni, •Hatcautii Dimitriului, •Hatcautii Panaitoaiei, •Adaseni, •Bodron, •Mitoc, •Ghirenii Curtoaiei. In anul 1887 comuna Mitoc era mentionata cu urmatoarele sate: •Bodron, •Panaitoaia, •Zoitani, •Adaseni, •Mitoc, •Ghireni Curt, •Crasnaleuca. In anul 1904 s-a anexat la comuna Mitoc si satul Manoleasa. Din anul 1929, prin decret regal, Mitocul si Ghirenii Curt trec pentru o perioada de 2 ani la comuna Avrameni. In anul 1931 comuna Mitoc este din nou infiintata si avea in componenta satele •Mitoc, •Ghireni Curt, •Viisoara (localitate de pe malul stang al Prutului). Ea facea parte din Plasa Baseu cu resedinta la Saveni. In anul 1945, comuna Mitoc este inscrisa in plasa Saveni avand numai doua sate: •Mitoc, •Horia (fost Ghireni Curt). In anul 1950, comuna Mitoc, cu aceeasi componenta, era in raionul Saveni , regiunea Suceava. Din anul 1968, comuna Mitoc, cu aceeasi componenta, face parte din judetul Botosani. In anul 1989, pentru o perioada de sase luni, satele comunei Mitoc au fost incluse in comuna Manoleasa cu sediul la Liveni. Dupa 1990 s-a revenit la vechea impartire administrativ - teritoriala. Descoperiri arheologice Cercetarile arheologice confirma existenta neintrerupta pe aceste locuri a comunitatilor umane. In urma sapaturilor arheologice facute pe teritoriul comunei s-au descoperit urme ale culturii materiale din cele mai vechi timpuri: La Mitoc, la punctul numit "La Mori" - pe malul Prutului s-a descoperit in anul 1885, pentru prima data in Romania, un atelier de lucru pentru confectionarea uneltelor si armelor din silex. La situl de la "Malul Galben" s-au descoperit atat ateliere de lucru in silex, o amuleta pandantiv sculptata in crusta de silex cu o vechime de 26.000 de ani - cea mai veche lucrare de arta de acest fel din Europa, cat si un mormant sarmatic datand din secolele III - IV i.e.n. Situl "Paraul lui Istrate" se afla la 2 km sud-est de sat. Cea mai veche datare ca asezare este din paleolitic, cultura Cucuteni si ca necropola din perioada bronzului tarziu. Aici s-au gasit si vestigii din epoca daco - romana, din secolele IV - V si din epoca medievala , secolele XVI - XVII. Situl "Valea Izvorului" se afla la 0.5 km Nord de sat si a fost obiectul unor intense analize de specialitate. Aici s-au descoperit sase nivele de locuire cele mai vechi atribuindu-se perioadei Musterianului, iar ultimul nivel apartinand Paleoliticului superior. Pe teritoriul comunei in alte locuri decat cele mentionate mai sus au fost descoperite vase de ceramica, arme, dar si doua silisti (locuri unde au fost sate): •prima SILISTE, a Slavenilor, situata in partea de nord a satului Horia unde s-au descoperit urme de locuire intensa medievala: vase, unelte, arme; •a doua SILISTE, in locul numit "La Coada Stancii" in partea de nord - vest a satului Mitoc unde s-au descoperit temelia si sfesnicele de aur ale unei biserici medievale. Relieful Comuna Mitoc este situata in Campia Moldovei, caracterizata de vai largi si interfluvii domoale, pe alocuri sub forma de poduri intinse aflate la un nivel de 150 - 250 de m altitudine. Predomina forme asimetrice cu versanti mai abrupti spre nord si nord - vest si cu coline mai domoale spre sud si sud - est cu procese de eroziune areolara pe suprafete cu pante moderate si alunecari pe cele cu inclinari mai accentuate. Clima Clima zonei, influentata de interferenta climatului Europei Centrale cu cel din sudul continentului, este temperat continentala moderata cu anumite nuante de excesivitate, cu vanturi de nord - vest si invazii frecvente de aer continental dinspre est si nord - est, secetoase vara, reci si producatoare de viscole, iarna. Temperatura aerului are valori medii de aproximativ 8 grade C. Aceasta poate urca in timpul verii pana la 35 si chiar 40 grade C si cobori in timpul iernii spre -25 de grade C. Excesivitatea climei este data si de numarul ridicat al zilelor de vara si tropicala (50 - 100 zile pe an) si numarul mare al zilelor de inghet (120 – 150 de zile), de temperaturi scazute in timpul verii (uneori sub 10 grade C) si temperaturi care urca peste 10 grade C in anumite perioade calduroase ale iernii. Cantitatile de precipitatii sunt moderate, cu excedente in timpul primaverii, dar si mai scazute in luna februarie, insumand intre 500 - 600 mm/an. Reteaua hidrografica Comuna Mitoc se afla asezata pe malul drept al raului Prut si este traversata prin partea centrala de paraul Ghireni. Apele subterane se gasesc la diferite adancimi sub forma de ape freatice si ape subterane captive. La inaltimi mai mari de 150 m s-au format lacuri de tasare pe loess cu forma circulara sau alungita, cu suprafete de cateva zeci de m.p. si adancimi frecvente sub 1 m. Acestea sunt alimentate in principal din precipitatii si invadate de vegetatie higrofila. Flora si fauna Vegetatia specifica zonei de stepa si silvostepa este presarata pe alocuri cu vegetatie specifica zonelor de lunca, mlastini, saraturi. Fauna silvostepei si stepei este mai saraca. Mamiferele cele mai reprezentative sunt rozatoarele. Solurile Comuna Mitoc beneficiaza de condituii optime pentru dezvoltarea agriculturii datorita solurilor de tip cernoziom cambic. Se intalnesc de asemeni si soluri mai sarace in humus cu o fertilitate scazuta - luvisoluri. In lungul vailor sunt soluri aluviale iar la baza versantilor soluri coluviale. Resurse umane si naturale Resurse umane La 18 martie 2002 populatia comunei Mitoc era de 1997 de locuitori de nationalitate romana din care: 1362 in satul Mitoc si 635 in satul Horia cu o tendinta de crestere moderata. Structura in functie de varsta este urmatoarea: •21.5 % - 0-15 ani; •48.7 % - 15-59 ani; •29.8 % - 60 si peste 60 de ani, •Populatia feminina reprezinta 50.0 % . Resurse funciare si forestiere Comuna Mitoc are o structura funciara specifica comunelor de campie in care ponderea terenului agricol este foarte mare ) - 90 %. Alte resurse naturale care ar putea fi valorificate sunt padurile (4%) si de asemenea apele si baltile (5%). 83% din fondul funciar agricol reprezinta terenurile arabile, 15 % pasunile. Livezile si viile reprezinta mai putin de 20 de hectare. Intreaga suprafata agricola a comunei este pusa in posesia celor indreptatiti fapt ce are un efect direct asupra performantelor economiei rurale. Resurse istorice si turistice Situl de la "Malul Galben" s-au descoperit atat ateliere de lucru in silex, o amuleta pandantiv sculptata in crusta de silex cu o vechime de 26.000 de ani - cea mai veche lucrare de arta de acest fel din Europa, cat si un mormant sarmatic datand din secolele III - IV i.e.n. Situl "Paraul lui Istrate" se afla la 2 km. sud-est de sat. Cea mai veche datare ca asezare este din paleolitic. Situl "Valea Izvorului" se afla la 0.5 km. Nord de sat si a fost obiectul unor intense analize de specialitate. Siturile au fost incluse pe lista Monumentelor istorice din Judetul Botosani. Pentru mai multe informații accesați aici cartea: 
CIVILIZAȚII ȘI CULTURI PREISTORICE ȘI  PROTOISTORICE ÎN ZONA PRUTULUI MIJLOCIU 
Autori: Vasile Chirica și Octavian Liviu ȘOVAN - Editura Axa Botoșani

Pitorescul luncii raului Prut si al lacurilor din zona "Ponoare". Locurile de pescuit la raul Prut atractie pentru pescarii din Botosani si judetele apropiate. Industria este slab reprezentata in comuna Mitoc; s-ar putea vorbi mai degraba de unele alternative la activitatile agricole: •ateliere de prelucrare a lemnului, •reparatii si constructii de locuinte; •ateliere de fierarie; •mori de porumb, prese de ulei, Comertul pe teritoriul Comunei Mitoc a cunoscut in ultimii ani o permanenta dezvoltare in paralel cu diversificarea acestuia astfel incat la ora actuala acesta este bine reprezentat la nivelul intregii comune. La ora actuala in comuna functioneaza 23 unitati comerciale ale micilor intreprinzatori care angajeaza 76 de salariati (conform Fisei comunei, 2007). Agentii economici au venit in intampinarea nevoilor cetatenilor, prin oferirea unei game diversificate de produse. Serviciile sunt reprezentate de: •unitatile de invatamant preuniversitar - 2 gradinite si 2 scoli cu clasele I-VIII; •sanatate si asistenta sociala - un dispensar uman si un punct farmaceutic; •asistenta veterinara; •administratie publica; •mecanizarea agriculturii; •un oficiu postal; •retea de apa potabila 16 km; •servicii bancare; •unitati private si de mica industrie: ◦prese de ulei, ◦mori de porumb si de furaje, ◦intreprinzatori particulari, ◦posesori de masini si utilaje agricole.